Salariatii din sistemul sanitar au un set de drepturi minime prevazute de legislatia actuala romaneasca. Acestea sunt prevazute deopotriva in Codul Muncii si in Contractul Colectiv de munca la nivel national, respectiv in Contractul Colectiv de munca la nivel de ramura sanitara pe perioada 2008-2010.
Potrivit av. Liana Cruceru, actele normative in vigoare stabilesc un nivel minim al drepturilor salariatilor, insa prin intermediul contractelor individuale de munca se pot stabili drepturi suplimentare.
Drepturi minime garantate
Ei bine, conform legislatiei actuale, printre drepturile minime asigurate personalului medical se numara dreptul la salarizare pentru munca depusa, dreptul la concediu de odihna, dreptul la acces in ce priveste formarea profesionala, precum si dreptul la protectie in caz de concediere.
"Acesta sunt, de fapt, drepturile cu un continut mai concret, pentru ca in contractul colectiv de munca sunt prevazute multe alte drepturi precum dreptul la egalitate de sanse si tratament, dreptul la demnitate in munca, la informare si consultare, etc", a precizat consultantul juridic al PaginaMedicala.ro.
In ce priveste concediul de odihna, durata minima a acestuia este prevazuta in Contractul colectiv de munca la nivel de ramura sanitara. Pentru aceasta perioada, salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu care cuprinde salariul de baza, indemnizatia de conducere, salariul de merit, sporul de vechime, spor pentru titlul stiintific de doctor, sporul lunar de preventie, dar si alte sporuri prevazute in lege.
Despre concediul suplimentar de odihna
Exista insa concediu suplimentar de odihna, care se acorda anumitor categorii de personal medical.
"Spre exemplu, se acorda concediu de odihna suplimentar de 6 zile pentru personalul sanitar care lucreaza pe autosanitare pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta in teren. De asemenea, de 10 zile pe an beneficiaza personalul care lucreaza la autopsie, sali de disectie sau in unitati nucleare de categoria a III-a si a IV-a de risc radiologic", a mai adaugat specialistul.
Ceea ce nu este cunoscut este faptul ca dispozitiile Codului Muncii sunt obligatorii pentru toti angajatorii, astfel incat acestia sunt obligati sa acorde concediul suplimentar de 3 zile pentru personalul care lucreaza in conditii periculoase.
Accesul personalului medical la formarea profesionala
Un alt drept al cadrelor medicale este acela de acces la formarea profesionala. In consecinta, potrivit legislatiei in vigoare, angajatii unei institutii spitalicesti pot beneficia la cerere, in acest scop, de concedii, care pot fi cu plata, sau fara plata.
"Cererea de concediu fara plata pentru formare trebuie sa precizeze data de incepere a stagiului de formare profesionala, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare profesionala", explica av. Liana Cruceru.
Important de retinut este ca, potrivit normelor in vigoare, durata acestui concediu nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual. Mai mult decat atat, ea este asimilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decat salariul.
Tichetele de masa, una dintre nemultumirile medicilor
Un subiect intens dezbatut a fost acela al acordarii tichetelor de masa. Au medicii dreptul de a le primi? Conform spuselor consultantului juridic Liana Cruceru, in anul 2010 se aplica prevederile OUG nr. 114/2009, lege care stipuleaza ca "institutiile publice centrale si locale, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, cu exceptia institutiilor finantate integral din venituri proprii, au interdictie sa acorde tichete de masa personalului din cadrul acestora".
"Explicatia faptului ca unii medici beneficiaza de bonuri de masa, iar altii nu, sta in regimul de finantare al institutiilor unde sunt incadrate cadrele medicale respective", a conchis av. Liana Cruceru.
Mai multe detalii referitoare la drepturile salariatilor din sistemul sanitar aflati accesand emisiunea dedicata consultantei juridice pe site-ul PaginaMedicala.ro.
Autor: Claudia Spridon Sursa: PaginaMedicala.ro
Potrivit av. Liana Cruceru, actele normative in vigoare stabilesc un nivel minim al drepturilor salariatilor, insa prin intermediul contractelor individuale de munca se pot stabili drepturi suplimentare.
Drepturi minime garantate
Ei bine, conform legislatiei actuale, printre drepturile minime asigurate personalului medical se numara dreptul la salarizare pentru munca depusa, dreptul la concediu de odihna, dreptul la acces in ce priveste formarea profesionala, precum si dreptul la protectie in caz de concediere.
"Acesta sunt, de fapt, drepturile cu un continut mai concret, pentru ca in contractul colectiv de munca sunt prevazute multe alte drepturi precum dreptul la egalitate de sanse si tratament, dreptul la demnitate in munca, la informare si consultare, etc", a precizat consultantul juridic al PaginaMedicala.ro.
In ce priveste concediul de odihna, durata minima a acestuia este prevazuta in Contractul colectiv de munca la nivel de ramura sanitara. Pentru aceasta perioada, salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu care cuprinde salariul de baza, indemnizatia de conducere, salariul de merit, sporul de vechime, spor pentru titlul stiintific de doctor, sporul lunar de preventie, dar si alte sporuri prevazute in lege.
Despre concediul suplimentar de odihna
Exista insa concediu suplimentar de odihna, care se acorda anumitor categorii de personal medical.
"Spre exemplu, se acorda concediu de odihna suplimentar de 6 zile pentru personalul sanitar care lucreaza pe autosanitare pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta in teren. De asemenea, de 10 zile pe an beneficiaza personalul care lucreaza la autopsie, sali de disectie sau in unitati nucleare de categoria a III-a si a IV-a de risc radiologic", a mai adaugat specialistul.
Ceea ce nu este cunoscut este faptul ca dispozitiile Codului Muncii sunt obligatorii pentru toti angajatorii, astfel incat acestia sunt obligati sa acorde concediul suplimentar de 3 zile pentru personalul care lucreaza in conditii periculoase.
Accesul personalului medical la formarea profesionala
Un alt drept al cadrelor medicale este acela de acces la formarea profesionala. In consecinta, potrivit legislatiei in vigoare, angajatii unei institutii spitalicesti pot beneficia la cerere, in acest scop, de concedii, care pot fi cu plata, sau fara plata.
"Cererea de concediu fara plata pentru formare trebuie sa precizeze data de incepere a stagiului de formare profesionala, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare profesionala", explica av. Liana Cruceru.
Important de retinut este ca, potrivit normelor in vigoare, durata acestui concediu nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual. Mai mult decat atat, ea este asimilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decat salariul.
Tichetele de masa, una dintre nemultumirile medicilor
Un subiect intens dezbatut a fost acela al acordarii tichetelor de masa. Au medicii dreptul de a le primi? Conform spuselor consultantului juridic Liana Cruceru, in anul 2010 se aplica prevederile OUG nr. 114/2009, lege care stipuleaza ca "institutiile publice centrale si locale, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, cu exceptia institutiilor finantate integral din venituri proprii, au interdictie sa acorde tichete de masa personalului din cadrul acestora".
"Explicatia faptului ca unii medici beneficiaza de bonuri de masa, iar altii nu, sta in regimul de finantare al institutiilor unde sunt incadrate cadrele medicale respective", a conchis av. Liana Cruceru.
Mai multe detalii referitoare la drepturile salariatilor din sistemul sanitar aflati accesand emisiunea dedicata consultantei juridice pe site-ul PaginaMedicala.ro.
Autor: Claudia Spridon Sursa: PaginaMedicala.ro
RSS Feed